După 7,9 miliarde de kilometri, misiunea istorică a Rosettei s-a încheiat. Sonda s-a prăbuşit pe cometa 67P – VIDEO

Trimisă de echipa de la sol într-o cădere liberă de 14 ore, Rosetta a efectuat o ultimă colectare de informaţii în drumul său de 19 kilometri către cometa 67P/Ciuriumov-Gherasimenko, unde s-a prăbuşit

,,Următoarea oprire #67P!” a declarat Agenţia Spaţială Europeană pe Twitter. Aceştia au confirmat că Rosetta a primit comanda de a ieşi din orbita galactică pe care a fost amplasată joi (29 septembrie) la ora 20: 51 GMT (23:51, ora României). Aceasta aflându-se la o distanţă de 720 milioane de kilometri de Pământ.  Sonda a fost programată să-şi încheie misiunea ce a durat 12 ani, vineri la ora 10:40 GMT (13:40, ora României), alăturându-se sondei Philae pe cometa ce se roteşte în jurul Soarelui.

• Exoplaneta Trappist-1 b ar putea avea atmosferă, dezvăluie Telescopul Webb
• Inima celei mai vulcanice lumi din Sistemul Solar este mai solidă decât s-a crezut

”Toţi suntem foarte încântaţi,” a declarat cercetătorul Matt Taylor. 

Instrumentele cu care a fost dotată sonda au fost utilizate pentru a analiza gazul degajat de cometă, pentru a măsura temperatura, gravitaţia şi pentru a realiza fotografii cometei din unghiuri mult mai apropiate.

,,În timpul coborârii finale vom intra într-o regiune din care nu au mai fost recoltate probe niciodată. Nu am ajuns niciodată sub doi kilometri, în această regiune atmosfera cometei este vie, este locul în care gheaţa se transformă în gaz,” a declarat Taylor.

În timpul misiunii, Rosetta a călătorit cu o viteză de peste 14 kilometri pe secundă, însă ,,impactul controlat” se va produce la o viteză de 90cm/secundă.

Confirmarea încheierii misiunii Rosetta este aşteptată în Darmstadt în jurul orei 11: 20 GMT (14:20, ora României), când semnalul Rosettei va ajunge pe eranele computerelor de la sol.

,,Acum trebuie să aşezăm informaţiile pe care le-am primit precum piesele unui puzzle,” a declarat Taylor.

Prima misiune de orbitare şi aterizare pe o cometă a fost aprobată în 1993 pentru a explora originile sistemului solar. Rosetta, împreună cu sonda de aterizare Philae, au călătorit mai mult de şase miliarde de kilometri în decursul a 10 ani pentru a ajunge la cometa 67P în august 2014. Philae a aterizat pe suprafaţa cometei în noiembrie 2014.

În urma cercetărilor, experţii au concluzionat că aerolitul nu deţine apă, cometa se îndepărtează de Soare, ceea ce înseamnă că panourile solare ce alimentează sonda nu vor primi energie. 

Pentru ca sonda să nu se stingă, experţii au  decis să încheie misiunea trimiţând nava să cerceteze cometa de la o distanţă foarte apropiată ce nu ar fi putut fi posibilă în condiţii normale.

Rosetta a fost programată să se oprească atunci când are loc un impact pentru ca semnalele sale să nu interfereze cu alte misiuni viitoare. ,,După ce Rosetta se va prăbuşi, nu vom putea colecta alte informaţii,” a declarat Agenţia Spaţială Europeană.

Misiunea Rosettei în cifre

Rosetta a devenit prima sondă care a intrat în orbita unei comete în august 2014. În noiembrie, pe suprafaţa cometei a aterizat Philae, prima sondă de aterizare.

Rosetta a călătorit 6,5 miliarde de kilometri de la lansarea, din martie 2004, până a ajuns la cometa 67P/Churyumov-Gerasimenko. Până în acest moment diatanţa acumulată este de 7,9 miliarde de kilometri. 

De la lansare până la sfârşit, misiunea a durat 12 ani, şase luni şi 28 de zile.

Rosetta a petrecut 786 de zile învârtinduse în jurul cometei 67P, analizând atmosfera sa şi realizând fotografi ale suprafeţei. 

Altitudinea de la care Rosetta a fost setată să se ciocnească controlat cu cometa este de 19 kilometri. 

La bordul Rosettei se află 11 instrumente la care se adaugă cele 10 instrumente ale lui Philae. 

Costul misiunii aprobate în 1993 a  ajuns la 1,4 miliarde de euro.

În proiect au fost implicaţi 500 de cercetători.

Sursa: PHYS

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: